Promovare a produselor tradiționale și artizanale românești: Dulceturile de la Dealurile Uilei

14 octombrie 2017

Dulceturile de la Dealurile Uilei

Dulceturile de la Dealurile Uilei


Produs: Dulceata din ardei iuti si Dulceata de trandafiri
Producator: Dealurile Uilei
Familia: Tamasan/Bercea
Localitate: Uila, Mures
Traditie din 2014
100% manufactura


«Traieste delicios.»


     Ne sunt dragi muresenii din Uila. Si nu doar pentru ca sunt din zona noastra, ci pentru ca sunt seriosi, harnici si fac produse cu suflet. Batosul ese o arie cunoscuta pentru livezile sale, iar marul acolo este sfant. Noi consumam frecvent fructe din acea localitate, iar produsele de pe dealurile Uilei, satul din comuna mai sus amintita, ne sunt foarte pe plac

     Am incercat pana acum doua sortimente de dulceata din Dealurile Uilei, cea de ardei iute si cea de trandafiri. Cea de ardei este absolut fabuloasa si este ideala pentru a unge fripturile, conferindu-i o crusta cu o aroma picanta, dar in acelasi timp dulce. Este absolut delicioasa si noi o folosim frecvent. Cat despre cea de trandafiri, este prima oara cand gustam o dulceata de genul acesta considerata o delicatesa. Onucai i-a placut, iar altora creierul le-a jucat feste, gasind o asociere cu un iz bisericesc, ca mai apoi sa aflam defapt ca uleiul de trandafiri se foloseste la randuielile bisericesti si se imprima se pare in subconstientul omului mirosurile.



     "Produse naturale preparate după rețete tradiționale. (...) Îmbinând experiența și priceperea preparăm cu multă pasiune, după metode tradiționale, produsele noastre naturale din poamele crescute tocmai în aceste locuri, care sunt trecute cu grijă prin mâinile noastre de la primul mugur, până la eticheta finală. (...) Cireșe, vișine, mere, pere, prune din producția proprie. Dulcețuri, compoturi, siropuri, zacuscă, paste de tomate și ardei, murături."


Cine suntem?
Suntem o întreprindere de familie extinsă. Oamenii de bază ai acesteia sunt tatăl meu, Emil Tămășan, un maramureșean aprig și pasionat de agricultură, care după terminarea studiilor universitare a fost relocat în Ținutul Reghinului, în satul Uila din județul Mureș, și asociata lui, cu care face echipă de 20 ani, Anișoara Bercea, o uileancă voioasă și foarte dedicată și o gospodină pricepută. Ei sunt cei care lucrează și pe deal, și în vale: se ocupă atât de livadă, de grădina de legume cât și de prelucrarea lor, ei sunt cei care creează produsele noastre delicioase; și tot ei sunt cei care le promovează și le poartă în toată țara, pe la târguri. În ajutorul lor vine mama mea, Gerlinde Tămășan, o săsoaică cu vocea caldă, care este deopotrivă o dăscăliță și o gospodină desăvârșită și care completează echipa din bucătărie atunci când este nevoie și îi permite timpul. Nici soțul Anișoarei, Georgiuc, nu lipsește din echipă; el vine adesea în ajutorul acesteia la târguri, însoțind-o prin țară. Iar atunci când munca devine copleșitoare, deoarece în general recolta coincide cu producția, mai vin în ajutor frați, surori, prieteni din vecini și de peste deal. Copiii: Flaviu, Florin și Cosmin, sprijină întreprinderea când și cum pot. Eu sunt Bianca, fata cea mică a lui Emil și Gerlinde, și mă ocup de designul produselor, de imaginea întreprinderii și de activitățile care se desfășoară în mediul online.



Suntem la bază producători de fructe, având câteva livezi pe dealurile din comuna Batoș, în principal pe lângă satul Uila - aproximativ 28 de hectare: cireș (7 ha), vișin (3 ha), păr (3 ha), măr (12 ha) și prun (3 ha) din care recoltăm anual circa 10 tone de cireșe, 3 tone de vișine, 30 de tone de pere, 50 de tone de mere, 10 tone de prune. Aceste cantități depind însă de foarte mulți factori, în special de procesele naturale, cum ar fi polenizarea și condițiile meteo. Perioada de muncă pe teren se desfășoară pe tot parcursul anului, mai puțin în lunile de iarnă, iar recolta începe la sfârșitul primăverii cu cireșele și se încheie toamna târziu cu merele. Livezile întinzându-se pe dealuri, pe suprafețe mari, depindem mereu de îngăduința vremii, ele noastre fiind udate doar de apa ploilor. Speciile și soiurile pe care le cultivăm sunt următoarele:

Cireșe: Neagra de Bistrița Hedelfinger Germersdorf Van Uriașa de Bistrița Ramon-Oliva Bombe de Cotnari
Vișine: Oblacinska
Pere: Williams Favorita lui Klapp Busuioaca Românească Untoasa Hardy Untoasă Bosc
Mere: Jonathan Golden Delicious Delicious Roșu Parmen Pătul Renet de Canada Gustav Starkrimson
Prune: Bistrițene Vânătă de Italia


Îngrășămintele pe care le folosim sunt în principal gunoiul de grajd, cât este disponibil în zonă, și îngrășăminte complexe de tipul NPK (Azot, Fosfor și Potasiu), iar împotriva dăunătorilor ne protejăm prin măsuri de natură fizică sau chimică. Din punct de vedere al produselor din fructe și legume, în anul 2016 am produs 500 de borcane de compot, 1000 de borcane de murături, 4000 de borcane de zacuscă, 5000 de borcane de dulcețuri și 7000 de litri de siropuri. Avem o diversitate mare de produse, iar timpul de fabricare diferă și el, de la câteva ore la dulceață, care este produsă prin fierbere, la câteva zile în cazul siropului care este prelucrat la rece. Valabilitatea produselor noastre este de cel puțin 18 luni iar prețurile le găsiți în documentul alăturat.

Unde?
Zona Batoș, formată din satele Dedrad, Goreni, Batoș și Uila, constituie unul dintre cele mai importante bazine pomicole și viticole din regiune și este cunoscută pentru calitatea deosebită a fructelor, ”Mărul de Batoș” fiind și simbolul acestei comune. Ne putem lăuda și cu un număr relativ mare de producători agricoli în zonă, dintre care probabil cei mai importanți și cunoscuți sunt:

- Crama Liliac, aflată chiar în satul Batoș.
- doamna Ilea Terezia, care produce zmeură chiar la Uila, și care ne aprovizionează și pe noi cu materia primă când este nevoie pentru siropul și dulceața de zmeură;
- doamna Luminița Menyhart, care este medic veterinar și producător de lactate în Batoș; - domnul Bachmann Ernest, care este producător de oțet de mere, tot în Batoș;
- domnul Andone Alexandru, inginer zootehnist, crescător de bovine și producător de lactate din Goreni;
- domnul Nagy Tibor producător de legume în Goreni;
- domnul Pogăcean Constantin, crescător de animale și cultivator de specii pomicole;
- domnul Iarca Andrei din Uila, cultivator de specii pomicole în Uila;
- domnul Farago Radu, cultivator de specii pomicole în Dedrad;
- domnul Gliga Ioan, crescător de ovine în Dedrad;
- domnul Abos Iosca, crescător de ovine în Uila;
- domnul Dedead Gheorghe, crescător de ovine în Batoș;
- domnul Moldovan Ioan, apicultor din Uila;
- domnul Fulop Laci, crescător de ovine din Uila;
- domnul Ciubotă Ioan din Uila, crescător de ovine; printre alți crescători de animale și cultivatori de pământ.

Însă comuna este deosebită și prin faptul că în Batoș se află una dintre singurele biserici fortificate din Nordul Transilvaniei, monument istoric de importanță națională, patrimoniul construit fiind îmbogățit și de bisericile din Uila și Dedrad, monumente istorice de importanță locală dar și de casele cu arhitectură specifică satelor transilvănene, care completează armonios peisajul cultural al zonei. Ca în multe comune din Transilvania, și aici au conviețuit români cu sași, maghiari și rromi, ceea ce se resimte în amestecul cultural, lingvistic și culinar al zonei, însă un aspect sociologic unic este faptul, că rromii din satul Uila au trăit atât de aproape de sași încât le-au preluat atât limba cât și religia, reprezentând astăzi cea mai mare comunitate rurală evanghelică din Ținutul Reghinului. Activitatea noastră se desfășoară în satul Uila, comuna Batoș, județul Mureș, la graniță cu județul Bistrița, la o distanță de 21 de km de orașul Reghin, un sat terminus așezat între dealuri vălurite acoperite de livezi, vii și păduri și în care ajungi după ce te abați de câteva ori de la drumul principal, pe un drum șerpuit, umbrit de nuci, de pe care apuci să vezi la un moment dat câteva vârfuri de case sub turnul bisericii evanghelice din sat și, puțin mai sus, la o oarecare distanță, se zărește și biserica evanghelică. Pe pârâu în sus, acompaniat de case pe o parte și pe cealaltă, ajungi în centrul satului înainte să îți dai seama în ce liniște plăcută ai pășit; aici se află sâmburele spiritual și cultural al locului – bisericile, școala, căminul, în care sătenii se întâlnesc cu ocazia diverselor evenimente ale comunității, cum ar fi Spectacolul de Colinde ”Măruț Mărgăritar”, care are loc în fiecare an de Bobotează, sau anualul Bal Mascat din luna Februarie. Ajuns aici, te mai abați o dată de la drumul principal, și o iei pe uliță în sus, iar când treci de fosta grădiniță care-și mai păstrează poarta săsească și obloanele albastre, ajungi la fosta moară a satului, unde vei găsi mica gospodărie Dealurile Uilei, într-o casă a cărei fațadă poartă unele dintre cele mai frumoase decorații din sat.

Cum cumpăr?
Produsele noastre le găsiți în general în târgurile cu specific de produse tradiționale și produse naturale pe care în general le anunțăm pe pagina noastră de facebook. Momentan nu colaborăm cu un magazin fizic în mod constant, însă preluăm comenzi prin facebook și e-mail. Vara primim vizitatori la degustare în livadă și în curând finalizăm și lucrările la un mic spațiu de prezentare lângă zona de producție.

https://www.facebook.com/DealurileUilei
dealurileuilei@gmail.com
Anișoara Bercea: 0744 872 785
Emil Tămășan: 0744 869 436


Când?
Tatăl meu este maramureșean la origini și a ajuns la Uila fiind repartizat aici în 1983, ca inginer stagiar, după terminarea studiilor de horticultură la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj. De fapt, el a fost pasionat de copil de acest domeniu și, cu toate că în școala generală s-a numărat mereu printre fruntașii clasei, spre mirarea tuturor, a ales să se înscrie la liceul agricol. Încă din timpul stagiaturii a ajuns să îndrăgească Uila și a rămas aici și după încheierea stagiaturii, devenind șef de fermă, apoi director al societății iar din 1998 a continuat activitatea de inginer horticol în mediul privat, ocupându-se de livezi din jurul satului Uila și din comuna Batoș. Începând cu 2012, din nevoia de a da valoare adăugată fructelor care nu se vindeau în stare proaspătă, părinții mei alături de doamna Anișoara au început să le conserve, făcând compot, apoi dulceață iar mai târziu și sirop, zacuscă și murături. Eu am văzut la rândul meu un mare potențial în activitatea lor și acest mic colț liniștit de lume, așa că am încercat să adaug cunoștințele mele din domeniul design-ului, pentru a oferi produselor un aspect care să reflecte calitatea lor, prin ambalaj, etichetă și aspecte care țin de imagine și promovare în general. Partea ușoară și încurajatoare este faptul că, odată ce oamenii gustă din produse, se conving imediat de calitatea acestora, de faptul că sunt făcute cu drag și pasiune din fructe și legume delicioase. Partea mai grea a fost (și încă este din anumite privințe) punerea la punct a unui sistem sau proces de coordonare a muncii pe teren, a procesării fructelor și legumelor, a ambalării și în final a promovării prin târgurile cu specific din toată țara, în condițiile în care concurența pe piață nu o reprezintă alți producători români cu aceeași gamă de produse, ci lanțurile internaționale de supermarketuri, care prin produse de calitate îndoielnică dar prețuri ”avantajoase”, importate de cine știe unde, determină oamenii să neglijeze produsele autentice realizate chiar lângă ei. Cel mai important lucru pe care l-am învățat a fost legat de relația cu clientul, deoarece în domeniul horticol și în producție exista deja o experiență îndelungată. Astfel, deși poate părea evident sau de la sine înțeles, am învățat, că seriozitatea și respectul față de client, receptivitatea la observațiile acestuia și păstrarea cu strictețe a calității produselor sunt cele mai importante pentru a putea persevera în acest domeniu.

Planuri de viitor
Pe termen scurt dorim să finalizăm investițiile în spațiul de procesare, însă pe termen lung ne-ar plăcea să ajungem să inversăm modul de promovare, adică în loc să fim mereu în deplasare la târguri prin țară, să putem găzdui noi vizitatori din toată țara, cărora să le oferim produsele la degustare, să le prezentăm satul și împrejurimile, să îi putem invita să înnopteze în livadă sau în sat, iar această activitate să fie completată cu livrări ale comenzilor din țară. Credem că aceasta ar fi situația ideală, din care, la un moment dat, ar începe să beneficieze întreaga comunitate.

Sfaturi și încurajări
Pentru cineva care își dorește să înceapă activitatea în acest domeniu nu avem decât cuvinte de laudă, pentru că este nevoie de mai mulți producători autohtoni, care să contribuie la educarea consumatorului în goana după prețul cel mai mic, deoarece acest preț are multe implicații și trebuie să fim conștienți că prețul final nu se plătește la tejghea, ci prin calitatea vieții noastre. Ne dorim să fim tot mai mulți și să promovăm împreună produsele românești de calitate, prin care să reușim diminuarea importului/cumpărării de produse străine care există și la noi, susținând economia locală și întreprinzătorii locali. Încurajarea constă în faptul că piața produselor naturale românești nu este acoperită și există loc pentru fiecare; în același timp trebuie să ne luăm curaj din faptul că valorificăm produse de calitate, produse local, care nu parcurg mii de kilometri pentru a ajunge la noi, și care promovează lanțul scurt alimentar din care avem de câștigat cu toții: producătorii deoarece își valorifică munca, consumatorii deoarece primesc produse sănătoase și de calitate. Ceea ce sperăm este ca și la nivel de administrație, micii producători să fie sprijiniți prin politici financiare și de promovare, și că vom putea la un moment dat iniția un tip de protecție asupra produselor locale sau autohtone față de cele străine.

Promovare
În prezent ne promovăm produsele prin pagina de facebook și participând la târguri de profil din toată țara. Am reușit să intrăm și în atenția unor platforme de promovare a produselor locale, cum este și La Onuca. De asemenea suntem bucuroși că și televiziunile, ziarele sau radiourile locale ne promovează adesea prin reportaje, iar atunci când ne permite timpul, ne ocupăm și de participarea la evenimente locale în calitate de sponsori cu produsele noastre.

Încă câțiva producători din zona Reghinului: Săpun natural – Seniasoap.ro, Alina Dolha, Reghin Cosmetice naturale – By Codru, Codruța Rânciog, Reghin Trandafiri de dulceață și coacăze – Ința Lucian, Chiheru de jos Ouă de prepelițe – Familia Holircă, Ideciul de Jos Bere nefiltrată și nepasteurizată Lăpușna – Dumitru Matei, Ibănești Pădure Dulceața lui Răzvan – Idicel Pădure

Video
https://vimeo.com/106909416
https://vimeo.com/163464440

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu